dcsimg Apa – Una dintre cele mai mari provocări ale secolului 21 - Ramboll Romania
     
|
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Apa – Una dintre cele mai mari provocări ale secolului 21

Schimbările climatice şi deficitul pun presiune pe resursele de apă. Colaborarea între domeniile de expertiză, schimbarea comportamentului şi reformele politice pot inversa acest proces.

 
 

Apa este una dintre cele mai mari provocări globale actuale și viitoare.  Ploile torenţiale sunt mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, provocând revărsarea canalizărilor, dar în același timp, deficitul de apă din alte zone amenință sănătatea publică și reduce producția de alimente.

Până în 2050, populația lumii va fi crescut de la 7 la 9 miliarde. Această creștere enormă înseamnă că nevoia de apă va crește cu peste 50 la sută, dacă vom continua să consumăm la rata actuală.

În raportul  "O perspectivă asupra mediului în 2050" publicat în 2012, OCDE (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), estimează că aproximativ 1,5 miliarde de oameni trăiesc astăzi în zonele grav afectate de deficitul de apă. Potrivit raportului, numărul va crește la aproape 4 miliarde de euro până în 2050, ceea ce va declanșa o criză alimentară la nivel mondial, dacă nu se schimbă abordarea din prezent.

ImaginePlanurile de atenuare a efectelor ploilor torenţiale în Copenhaga vor asigura reducerea inundaților  și mai multe zone de agrement cu spaţii verzi şi albastre. Planurile inovatoare oferă o imagine a viitorului pentru orașele din întreaga lume.

 

Distanţe tot mai mari între sursele de apă

Søren Hvilshøj, Director al Departamentului Internaţional de Apă din cadrul Ramboll a petrecut ultimii 20 de ani ai carierei în dezvoltarea sectorului internaţional de apă și mediu în peste 20 de țări. El are o experiență substanțială în problemele evidenţiate de OCDE în sectorul de apă:

„Probabil că cea mai mare provocare globală este lipsa de apă, deoarece aceasta afectează producția de alimente și energie. De asemenea schimbările climatice, poluarea apei și risipa enormă de apă sunt aspecte cruciale care trebuie abordate", explică el și continuă:

„Multe locuri din lume, pur și simplu nu au suficientă apă. Acest lucru este cauzat în parte de schimbările climatice, dar mai ales de creșterea urbanizării. Orașele sunt în dezvoltare, la rate uimitoare, și pentru a găsi apă este necesară deplasarea la distanţe tot mai mari de zonele dens populate. Aceasta nu este o situație sustenabilă. Odată cu creşterea urbanizării, nivelul apelor subterane se scade, iar acest lucru înseamnă că rezervele de apă sunt în scădere şi că se deteriorează şi calitatea apei ca urmare a modificărilor chimice în straturile de sol".

  

Alimente sau energie?

Agricultura este în prezent responsabilă pentru două treimi din consumul de apă din lume, iar previziunile arată că, în 2050, dacă nu ne schimbăm comportamentul, va fi necesară o cantitate de două ori mai mare de produse alimentare decât în prezent. În același timp, cererea de energie va crește de asemenea, ceea ce va crește consumul de apă în sectorul energetic. Dar nu există suficientă apă pentru a satisface această nevoie. În scopul de a evita o criză de energie și alimente la nivel mondial, reformele politice și noi soluții tehnologice sunt esenţiale pentru a echilibra interacțiunea dintre apă, energie și alimente. Aceste trei sectoare sunt legate în mod inextricabil, în cazul în care sectorul energetic utilizează mai multă apă, atunci rămâne mai puțină pentru producția de alimente.

"De exemplu, industria alimentară este afectată atunci când guvernele aleg să ofere subvenții pentru combustibilii fosili. Acest tip de energie necesită cantități enorme de apă, și lasă mai puțină apă pentru industria alimentară. Conform estimărilor, țările OCDE folosesc între 50 și 90 miliarde de dolari, pentru a sprijini producția și utilizarea de combustibili fosili. O mare parte din acești bani ar putea fi utilizaţi mai eficient",  spune Helen Mountford, director adjunct, Direcția de Mediu OCDE.

Energia sustenabilă înclină balanţa pozitiv

La instalațiile de incinerare a deșeurilor, este posibilă generarea de energie și economisirea apei, în același timp. Astfel, o parte din deșeurile respective pot fi reciclate pentru a înlocui apă potabilă. Cu alte cuvinte, producerea inteligentă de energie poate genera apă, nu doar să epuizeze această resursă limitată:

"Apa este un produs care poate fi extras atunci când energia termică este produsă prin condensarea aburului din gazele de ardere. Trebuie doar să echipezi instalația de incinerare cu scrubere umede, schimbătoare de căldură și pompe de căldură pentru a extrage cea mai mare cantitate posibilă de apă, fără a lăsa să se irosească", spune Tore Hulgaard, Senior Consultant în Divizia de Energie de la Ramboll, și continuă:

"Cantitatea de apă este destul de semnificativă. De exemplu, în 2016 când va fi gata noua centrală termică de prelucrare a deşeurilor din Copenhaga, Amager Bakke, va fi posibilă extragerea unui volum de apă de aproximativ 40 % din cantitatea de deșeuri. După instalarea acestui echipament de condensare extrem de eficient la toate incineratoarele de deșeuri daneze, potențialul de extracție este de aproximativ 800.000 m3 de apă pe an. Apă extrasă este, de fapt destul de curată şi este filtrată  înainte de a fi evacuate sau utilizată în alte scopuri în afara uzinei. de fapt, această apă  îndeplinește standardele pentru apă potabilă cu o marjă largă, dar apa este de obicei folosită în scopuri industriale, cum ar fi pentru a înlocui apa în termoficare sau centrale de încălzire. " 

Potențial mare de eficiență -  în agricultură

 

Utilizarea soluțiilor durabile nu este posibilă doar în sectorul energetic pentru a inversa previziunile negative în hidrotehnică. Consumul de apă poate fi redus şi în agricultură  cu până la 25%, folosind metode mai eficiente de irigare.

 

„În agricultură, se utilizează o cantitate mare de apă la irigarea culturilor și multe țări încă mai trebuie să stabilească obiective clare ecologice pentru utilizarea sustenabilă a apei", explică André Jol, şef al Departamentului de Vulnerabilitate și Adaptare la Agenția Europeană de Mediu.

 

El explică:

 

"Obiectivele diferă de cât de multă apă poate fi economisită, în funcție de resursele de mediu disponibile în fiecare țară. Totuşi, sunt necesare schimbări pentru a asigura cantitatea de apă necesară menţinerii ecosistemul din regiune.

 

"Toţi indicatorii sugerează că trebuie să ne schimbăm comportamentul și că trebuie să dezvoltăm tehnologii mai performante. Statele membre ale UE fac deja eforturi pentru a respecta directivele europene existente în ceea ce privește calitatea apei potabile și controlul riscului de inundații. Și vom vedea cu siguranță mult mai multe inițiative politice în viitor, în sectorul de apă", spune Søren Hvilshøj.

 

Există sprijin din partea organizațiilor internaționale, cum ar fi ONU și Banca Mondială, iar OCDE recomandă ca eforturile politice să se concentrează în principal pe trei inițiative: distribuția resurselor de apă între agricultură, gospodării și industrie, conservarea calității apei și protejarea accesului la apă și canalizare.

 

UE cere guvernelor

 

În ultimele trei decenii, au fost depuse eforturi în țările UE pentru a învăța despre provocările legate de apă, precum și pentru a dezvolta strategii și reglementări. Aceste reglementări sunt menite să sprijine guvernele statelor membre și să asigure implementarea şi sustenabilitatea reformelor în sectorul apă. Au fost stabilite o serie de acorduri ce impun statelor membre ale UE se ridice la standardele din sectorul de apă.

Una dintre cele mai importante reglementări este Directiva –cadru europeană  privind apa (WFD) din 2000. Prezentul regulament este adesea considerat a fi cel mai important motor în construirea unui sector sustenabil de  apă. Această directivă include o cerință prin care statele membre, inclusiv Anglia, trebuie să efectueze măsurători frecvente ale calității apei pentru a evita poluarea apei potabile.

 

" Scopul principal al directivelor UE este de a consilia statele membre cu privire la cea mai bună modalitate de a integra politicile de apă în alte acte legislative, precum și cum să alinieze cantitatea de apă și eficiența. Obiectivul general este acela de a se asigura o cantitate necesară de apă de bună calitate este disponibilă pentru toți locuitorii din întreaga Uniune Europeană ", explică André Jol.

 

Master-planu-ri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață

 

Chiar dacă în Europa apa nu este atât de rară ca în Asia și Africa, există multe regiuni europene fără apă potabilă curată. Acesta este cazul României, unde lipsa sistemelor de apă și apă uzată în mediul rural și unele orașe contribuie la perpetuarea unui nivel de trai scăzut.

 

Unul dintre proiectele care derivă din Directiva - cadru privind apa este un master plan pentru sectorul de apă din judeţul Arad din România. Acest proiect este subvenționat din fonduri europene, care au fost alocate pentru îmbunătățirea sistemelor de apă și apă uzată în România și de a asigura respectarea liniilor directoare ale Directivei - cadru privind apa.

 

Rolul  firmei Ramboll, ca ingineri consultanţi, este de a identifica și prioritiza problemele care necesită cea mai mare atenție și modul în care judeţul poate folosi fondurile disponibile pentru a îmbunătăți calitatea apei. Aceasta include, de exemplu, modernizarea sistemelor de canalizare, îmbunătăţirea calităţii apei potabile și stabilizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă.

 

Daniela Căncescu, Director  Ramboll Romania și manager de proiect pentru master planul pe care Ramboll îl implementează pentru guvernul român, explică:

 

„Obiectivul principal al proiectului este de a îmbunătăţii calitatea apei, accesul la infrastructura de apă și apă uzată, printr-un sistem mai bun de alimentare cu apă și de canalizare. Aceasta se desfășoară în conformitate cu liniile directoare ale UE în majoritatea zonelor urbane ale judeţului până în 2015 ", spune Daniela Căncescu.

Populația din judeţul Arad este de aproximativ 250.000 de locuitori, și până în prezent, 98% au apă potabilă curată în casele lor. Această situaţie contrastează cu cea de acum cinci ani, atunci când doar trei sferturi din gospodării aveau acces direct la apă potabilă. În plus, acest proiect a dublat rata de de colectare a apelor uzate, și a redus risipa de apă din regiune.

 

De asemenea, în orașul saudit Jeddah, cu o populație de peste 5 milioane de oameni, Ramboll contribuie în mod activ la dezvoltarea unui master plan în domeniul mediului înconjurător și al utilizării apei.

 

Orașul de coastă a suferit inundații extreme în 2009, ca urmare a ploilor torențiale. Din această cauză guvernul orașului a hotărât să elaboreze un master  plan pentru sectorul de apă și de mediu. Planul include o analiză cuprinzătoare, însoțită de recomandări de prioritizare a 16 domenii de inițiativă care acoperă apele uzate, poluarea aerului, eliminare deșeurilor, asigurarea de apă potabilă curată și condițiile marine. Acest maste plan este în prezent în curs de elaborare de către experții Ramboll.

Reducerea risipei de apă cu 50%

Este nevoie de mai mult decât de strategii și directive pentru angajarea statelor membre în reformarea politicilor  de apă. Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI) au condiţionat împrumuturile financiare de respectarea reglementărilor de apă şi de mediu:

"Un exemplu este Irlanda, unde UE și FMI au impus taxe pe consumul de apă și unde este necesară reducerea la minimum a risipei de apă ca o condiție pentru primirea unui împrumut de criză", spune Søren Hvilshøj , care a primit recent o delegație din partea guvernului irlandez, pentru a împărtăși cunoștințe despre succesul danez î reducerea risipei de apă și adaptarea la schimbările climatice.

" Risipa de apă apare din cauza rețelei de distribuție a apei învechită sau nefuncţională, de exemplu, din cauza conectărilor neautorizate la reţeaua de apă. Irlanda se luptă cu o risipă de apă de 40-50 %, iar acest lucru este departe de a fi neobișnuit. Delegația irlandeză a fost impresionată că noi, în Danemarca, de obicei, avem o rată de 5-10 % a risipei de apă,  foarte mică în comparație cu cele mai multe alte țări", a declarat Søren Hvilshøj.

Poluare și inundații

În Danemarca, avem în primul rând două provocări majore în sectorul de apă, declarăe Søren Hvilshøj.

"Prima provocare este de a adapta orașele noastre la schimbările climatice. Acest lucru poate fi realizat prin refacerea sistemelor de canalizare și prin înfiinţarea unor rezervoare de filtrare, unde apa poate penetra treptat. Aceasta este o modalitate de a crește infiltrarea și, de asemenea, pentru a ridica nivelul pânzei freatice, care nu sunt poluate cu apă uzată. Acesta este un  lucru cu care ne confruntăm zilnic la Ramboll, cade exemplu în orașul danez Kokkedal, unde am elaborat un master plan pentru cel mai mare proiect de adaptare la schimbările climatice din Danemarca", explică Søren Hvilshøj și continuă:

"O alta provocare este de a asigura o bună calitate a apei potabile. Avem provizii suficiente, dar există încă incidente de poluare în sistem. Soluţia este de a îmbunătăți sistemele de control și mai ales de a mecaniza hidrocentralele. Trebuie să înfiinţăm un sistem de alarmă cu senzori care măsoară calitatea apei on-line și care închide hidrocentrala, atunci când senzorii înregistrează valori îngrijorătoare", continuă el.

 

O rupere de nori în valoare de 6,2 miliarde de coroane

Ministerul Mediului din Danemarca consideră că adaptarea la schimbările climatice și problema apei potabile sunt cele mai mari provocări din Danemarca în domeniul apei în viitorul apropiat.

Inundațiile care au avut loc în Danemarca, în urma furtunii din vara anului 2011 au produs pagube de 6,2 miliarde de coroane pentru companiile de asigurare. Această sumă nu include veniturile pierdute - și multe dintre daunele suplimentare cauzate de umiditate și mucegai încă nu au fost calculate.

"Studiile noastre arată că, din punct de vedere socio-economic, este mult mai ieftin să previi daunele rezultate în urma schimbărilor climatice decât să laşi natura să-şi urmeze cursul", spune Jakob Møller Nielsen, director al Oficiului pentru Adaptarea la climă, apă și pânze freatice din Ministerul Mediului din Danemarca.

Majoritatea autorităţilor locale daneze au deja un plan de adaptare la schimbările climatice ce urmează să fie pus în aplicare în viitorul apropiat. Aceste planuri sunt destinate să facă zonele urbane daneze capabil să reziste la ploile abundente și furtuni frecvente, fără inundații ale sistemului de canalizare.

Jakob Møller Nielsen consideră că suntem pe drumul cel bun în ce priveşte poluarea din gospodării și industrială. Un exemplu bun este că apa din portul Copenhaga este acum destul de curată pentru a putea înota:

"Acest lucru se datorează faptului că politicienii danezi, în anii 1980 și '90 au decis să deschidă calea cu planuri ambițioase privind mediul şi apa , care au limitat emisiile de azot și fosfor. În agricultură, am redus în mod semnificativ emisiile de nitrați și utilizarea de îngrășăminte artificiale cu 50%, în același timp, am înregistrat o creștere în producția agricolă. Acest lucru poate servi drept sursă de inspirație pentru alte guverne de pe glob".

Contact

Søren Hvilshøj
Søren Hvilshøj
Global Market Director, Water
Telefon+45 51618245
E-mailsrhs@ramboll.dk